mituri populare despre japoneză, chineză, engleză și alte limbi - faktrum

Învățarea limbilor străine - unele distractiv, dar nu este ușor, este nevoie de răbdare și determinare. Nu în ultimul rând motivația de a dori să învețe limbi străine afectează concepții greșite comune. În această colecție Faktrum a decis să demonteze unele dintre ele și să le spun cum stau lucrurile în realitate.

1. Limba japoneza este unic și este imposibil de a învăța

Mulți japonezi au crezut mult timp că limba japoneză este unic și cu adevărat să înțeleagă că nu poate fi un străin. Este o parte a conceptului Nihondzinron (Nihonjinron - «teoria japonez"), care accentuează caracterul special al culturii japoneze și japonezii înșiși și se presupune că le diferențiază de alte persoane. Nihondzinron susține că japonez uniformă și prea strâns asociat cu perspectivele japoneze. Străinii adesea încearcă să înțeleagă limba japoneză, spunând că „oricine prin eforturi incredibile vor încerca să învețe să vorbească japoneza, se va realiza în curând cât de inutile au fost eforturile sale.“

Cele mai multe dintre argumentele Nihondzinrona ridicol greșit. Limba japoneza nu este omogen; este împărțit în zeci de diferite dialecte, ceea ce este destul de logic pentru națiune insulă. Limba națională dominantă, hyojungo, sa bazat inițial pe dialectul din Tokyo, dar de atunci, chiar și în capitala are acum propriul dialect. Ideea de unicitatea limbii japoneze este legată de practica de comparație cu limbi și teama diferențelor europene. Cu toate acestea, în comparație cu limbile lumii în ansamblu, structura lingvistică a limbii japoneze este prea complexă. Scris japonez poate părea complicată din cauza utilizării a patru sisteme diferite de scriere (kanji, hiragana, katakana și Romaji), dar de conversație japoneză se pare relativ ușor de învățat limba regulilor succesive de conjugare, lexicoane eficiente, precum și faptul că japonezii iau adesea pauze lungi mijlocul unei conversații într-o încercare de a aminti cuvântul potrivit pentru înțelepciune, nu timiditate.

2. franceză este cea mai logică

Pe parcursul ultimelor patru secole, francezii au făcut tot posibilul să difuzeze pe larg mitul că limba lor este una dintre cele mai clar și logic. În 1647 un celebru savant francez Klod Favr de Vozhela a spus: „În tot ceea ce spunem că suntem în ordinea exactă a gândirii logice, care este ordinea naturii.“

Ideea a fost că sistemul francez are o logică naturală, gramatica și claritate că nu aveau alte limbi, chiar și latină, răsfățată ambiguă și confuză. Unii lingviști considera perfecțiune je reflectare franceză a perfecțiunii civilizației în sine. Cu toate acestea, problema constă în faptul că orice limbaj este liniar, care nu este logica și percepția umană. Când vedem că ursul mănâncă pește, noi o percepem holistic, fără a face referire la structura lingvistică în care un urs (subiect) - mânca (verb) - pește (obiect). În orice limbă poate fi exprimat într-o logică și clară, și, în orice limbă, inclusiv franceză, puteți face acest lucru în mod incoerent, care poate confirma oricine care a încercat să vorbească cu oamenii de vânzare suveniruri ieftine sub Turnul Eiffel.

3. caractere chinezești - acest ideograma

Este imposibil să se separe scrierea de vorbire, păstrând în același timp capacitatea de a exprima concepte complexe sau importante. caractere chinezești sunt formate din două componente - fonetic și semantic. Componentele fonetice ajuta să găsiți pronunția corectă a cuvântului, și semantic conțin în sine sensul său. Caractere, care nu au aceste două componente alcătuiesc doar aproximativ 15% din total, și sunt utilizate în general ca și componente în alte simboluri fonetice.

În ceea ce privește ideea că personajele pot fi folosite ca o formă universală de comunicare - aceasta este o exagerare. Este adevărat că, uneori, caracterele pot fi folosite pentru comunicarea între vorbitorii de diferite dialecte chineze, dar foarte simplificată.

4. limba galeză și trudnoproiznosim arhaic

Limba Welsh a servit mult timp ca un prilej de glume englezilor care pretind această limbă moarte care nu are sunete vocala si este aproape imposibil de pronunțat. În 1749, englezii călător John Torbakov a descris velșii ca „limbă nu este proiectat pentru oricare din gură, care poate fi văzută pe exemplul unuia dintre prietenul nostru, care a încercat să spună ceva în Țara Galilor, consoane aproape sufocat, și ar fi murit dacă nu-l mângâi pe spate. "

Galezul - un cuvânt germanic care înseamnă „străin“. Limba Welsh este destul de simplă și de pronunție și scriere - trebuie doar să învețe regulile de bază. În contrast, limba engleză este cunoscut pentru ortografia haotică. Welch sperie vorbitorii de limbă engleză, pur și simplu, pentru că folosește alte principii lingvistice, dar ele nu sunt mai rele decât principiile în limba engleză, și chiar mai ușor de înțeles.

5. engleza britanică - este o adevărată engleză

Se crede că forma de limba engleză vorbită în Regatul Unit, și au un adevărat limba engleză, și toate celelalte forme, cum ar fi american, Australia, Noua Zeelandă și Africa de Sud engleză, se abat de la norma. De fapt, dialectul de limbă engleză în Insulele Britanice, sa schimbat mult mai mult decât standardul american limba engleză în ultimele trei secole.

În anii 1700, englezii utilizate la Londra, și în coloniile din America de Nord, a fost rhotic, ceea ce înseamnă că litera «r» după o consoană sau la sfârșitul cuvântului este pronunțat. Americanii spun asa ca pana acum, dar în secolul al 19-lea din Marea Britanie a devenit un standard pronunțat neroticheskoe, care scade litera «r» în cuvintele ca «tare» sau «departe». Această opțiune a fost utilizată clasele superioare și a devenit parte a pronuntia britanic, este considerat ușor de înțeles. Prin colonialismului, educația în masă și Bi-bi-si nerotichesky engleza a devenit standard în Insulele Britanice și în multe colonii britanice.

O parte din regiunea Statele Unite, care a avut legături strânse cu sudul Angliei în timpul perioadei coloniale, cum ar fi New England și o parte din sud, a adoptat, de asemenea, neroticheskuyu obicei. Coloniștii din alte părți ale Statelor Unite, de multe ori a venit din Irlanda, Scoția și regiunile vorbitoare de rhotic din Anglia, care au condus la păstrarea vorbirii rhotic în pronunția americană până în prezent.

6. În culturile primitive limbi primitive

Există o concepție greșită comună că culturile umane cu un nivel mai scăzut de dezvoltare - respectiv sistemele lingvistice mai simple. Această idee este adesea asociat cu ideea că forma de limba folosită de către grupurile de populație cu venituri mici, ca defecte. Acest lucru este absolut greșit. Lingviștii au arătat că toate limbile sunt la fel de bine echipate pentru a permite unei persoane să-și exprime ceea ce vrea să spună, și în multe culturi, cu un nivel scăzut de dezvoltare a materialului este uimitor de limbi complexe și expresive.

De exemplu, în Sami au 1000 de cuvinte diferite pentru a descrie cerb, și, deși zvonul că există un 50 de cuvinte inuiți pentru zăpadă este considerat un mit lingvistic, noi dovezi sugereaza ca acest lucru ar putea fi ceva adevăr în asta. În mod similar, o mulțime de cuvinte pentru a defini tipurile de cafea și paste în limba italiană. Engleză ca internațional, potrivit pentru a face față cu totul, de la lucrări științifice la palavrageala în bar, dar nu face punct de vedere lingvistic mai avansată decât limba amazoniene, extrem de specializate pentru a discuta despre tehnicile de vânătoare și tactici.

7. limba chineză este una

Cei mai mulți oameni cred că chinezii - este un limbaj complex, care se ocupă mai mult de 1,3 miliarde de oameni. Alții, cu toate acestea, datorită influenței de filme din Hong Kong, există două tipuri de limbaj: mandarină și cantoneză.

guvernului chinez Mandarin invocă ca un limbaj standard, lăsând toate celelalte dialecte. De fapt, există zeci de limbi diferite vorbite în China, iar acestea sunt diferite de mandarine convenționale mai mult de o limbă europeană de la o alta.

Cea mai răspândită dialect - woo. Se vorbește în Shanghai, Zhejiang, Jiangsu, Anhui, Jiangxi și Fujian. Acest dialect este denumit în mod obișnuit „Shanghai.“ Cantoneză vorbite în Hong Kong, Macao, Guangdong, Guangxi și Hainan - o limbă cu sunet nazal, vocalele lungi și nouă tonuri, și sunt luate în considerare, acesta își păstrează o serie de caracteristici ale chinez clasice. Poeți din poezia dinastiei Tang este de multe ori scris în cantoneză, și foarte rar - Mandarin.

În secolul al 20-lea Shanghai intelectuali a susținut alegerea unui limbaj comun pentru a facilita comunicarea în întreaga vasta țară. Dar această dorință a provocat consecințe negative pentru ei, ca o limbă pe scară largă și relativ ușor de Mandarin a fost ales, ceea ce a dus la reprimarea sistematică a altor forme de limba chineză. Cu toate acestea, în aceste limbi încă vorbită de milioane de oameni din China și comunitățile de peste mări chinezii din întreaga lume.

Ca și postul? Suport Faktrum clic: