rezistență statică și diferențială
§ 13.10. Static și diferențiale de rezistență.
Proprietățile rezistorului neliniare pot fi caracterizate fie prin CVC sale sau dependențe rezistențelor statice și diferențiale ale curentului (tensiune).
rezistență statică caracterizează comportamentul HP într-un mod curent constant. Acesta este raportul dintre tensiunea de pe HP la curent care curge prin ea:
Resistance este numeric egală cu tangenta unghiul a dintre axa ordonatelor și o linie dreaptă care se extinde la punctul b (fig. 13.16, a) înmulțită cu raportul dintre scala axelor
La trecerea de la un punct la VAC schimbări de rezistență statică învecinate.
Sub diferențială de rezistență este de obicei înțeleasă ca raportul mic (teoretic infinit mic) increment de tensiune la incrementul corespunzătoare HP AC
impedanță diferențial este numeric egală cu tangenta unghiului (fig. 13.16, a) de înclinare a tangentei la punctul de lucru VAC înmulțit cu. Acesta caracterizează comportamentul HP suficient de mici abateri de la starea anterioară, adică. E. Incrementul de tensiune pe asociat HP incrementează curentul prin acesta, raportul
Astfel, - o rezistență HP DC; - variabila componentă minoră.
Dacă VAC HP are o porțiune care se încadrează, adică. E. O porțiune în care o creștere a tensiunii la scăderea curentului corespunzător care apare, de exemplu, pentru arc electric (vezi. IVC sa în Fig. 13.1, d), rezistența diferențială la această zona de negativ.
Dintre cele două rezistențe utilizate din ce în ce. Este folosit, de exemplu, atunci când înlocuiți rezistența echivalentă HP lineinym și tensiunea sursei (vezi. § 13.11), precum și investigarea stabilității modurilor de operare ale circuitelor neliniare (vezi. § 17.3).
Exemplul 132. Curbele Construct si functiile curente I pentru o rezistență neliniară, VAC care este prezentat în Fig. 13.16, de asemenea.
Decizie. Curbele sunt reprezentate grafic în Fig. 13,16 b.