Dreptul la informație și evoluția conceptului fenomenului

Dreptul la informație: evoluția conceptelor și a fenomenelor

Mulți cercetători, referindu-se la aproximativ același lucru, în aceeași ordine ca și utilizarea expresiei „dreptul la informație“, „acces la informație“, „libertatea de informare“. În același timp, există nuanțe. Dacă urmați logica instanțelor europene, libertatea de informare se referă la o serie de drepturi legate de realizarea de sine a omului: dreptul de a ști despre originile lor; dreptul la informare cu privire la aspectele economice; libertatea de creație; dreptul de a primi informații de la organismele publice; dreptul la apărarea onoarei și demnității; dreptul de a primi informații despre serviciile, produsele; dreptul de acces la informațiile de interes public. Astfel, libertatea informației cuprinde întreaga gamă de drepturi ale omului și este un termen generic.

style = "display: inline-block; lățime: 240 de pixeli; înălțime: 400px"
date ad-client = "ca-pub-4472270966127159"
date ad-Slot = "1061076221">

Accesul la informație este văzută ca un element al „libertății de informare“, inclusiv libertatea mass-media. Partea 4 din art. 29 KonstitutsiiRumyniyav literatura ca nu numai dreptul la informare, dar chiar și principiul libertății de informare. În opinia noastră, ca principiu al libertății de informare, legislația românească, forme în dezvoltarea normelor constituționale, acest fenomen nu a fost încă o percepe la norma constituțională este mai mult de un drept la informație. În acest sens, se poate distinge între dreptul la informare ca un termen generic și dreptul de acces la informație, deoarece este un soi care îi este alocată pe baza metodei de „asistent“.

În literatura de specialitate, există o tendință de a interpreta în linii mari, drepturile de informare și libertatea de Constituția română. „Consacrat KonstitutsiiRumyniyapravo la informații pledează element al întregului sistem de drepturi și libertăți constituționale, posibilitatea punerii în aplicare a acestora de legare. De exemplu, în conformitate cu partea. 1, Art. 37 KonstitutsiiRumyniyakazhdy are dreptul de a dispune liber de abilitățile lor de a lucra, alege tipul de activitate și profesie. Dar pentru să-și exercite acest drept, trebuie să aveți informațiile referitoare la natura și specificul unui tip sau de activitate si profesie. Numai dreptul poate fi realizată prin obținerea de informații zhdogo la educație (art. 43), etc. „* (134). Într-adevăr, o astfel de abordare este baza informațiilor cu privire la orice drept constituțional, nici o obligație în temeiul dreptului civil acord, drepturile de proces echitabil, etc. care corespunde cu natura informațiilor. Cu toate acestea, dreptul constituțional la informație este o formă destul de tangibil, cu un impact incontestabil asupra altor drepturi constituționale.

Drepturile de mai sus, prin natura pot aparține cetățenilor (persoanelor fizice) și asociațiile acestora (persoane juridice) care au dreptul de a pune în aplicare elementul garantat. 46 KonstitutsiiRumyniyapravo pentru a merge în instanță, inclusiv deciziile de apel și acțiunile (sau inacțiunea) ale organelor puterii de stat, în ciuda faptului că dreptul la protecție jurisdicțională acționează ca o garanție a drepturilor și libertăților constituționale. Absența în legislația în vigoare, inclusiv în dispozițiile contestate ale Codului de procedură civilă din România și ZakonaRumyniya „Cu privire la recurs împotriva acțiunilor și deciziilor încalcă cetățenilor drepturi și libertăți“, o indicație directă a cetățenilor dreptul de asociere (persoane juridice) să conteste în cadrul procedurilor judiciare civile de colegialitate și decizii individuale și acțiuni (inacțiunii) ... nu se poate paraliza este un drept garantat de Constituția rusă. Prin urmare, normele de drept relevante furnizează asociațiilor de cetățeni (persoane juridice) dreptul de a depune o cerere în instanță împotriva deciziilor și acțiunilor (sau inacțiune) ale autorităților de stat, organismele de auto-guvernamentale locale, asociațiile obștești și funcționari, de stat și angajații municipali, și implică instanța de obligația de a lua în considerare o astfel aplicarea pe fond.

În plus față de Constituție există legislație care specifică. Având în vedere tema cercetării noastre se va concentra pe dreptul la informare în administrația publică. De o importanță deosebită aici se reflectă în formarea legislației și evoluția guvern deschis.

Astfel, reforma administrativă a avut un impact concret asupra instituției dreptului la informație. În opinia noastră, principalul lucru aici este revizuirea conceptuală a sistemului de relații în punerea în aplicare a dreptului la informație, și anume trecerea de la punerea în aplicare tradițională a dreptului cetățeanului la informație și activitatea ei înșiși autoritățile publice să prezinte informații cu privire la activitățile lor. Ca astfel de cetățeni întreprinzători accesul la informație oferă din ce în ce mod o divulgare «preventivă», a informațiilor de către autoritățile, cetățenilor dreptul la informație este transformată, practic, într-o taxă de guvern.