Curtea Supremă de România
Cerințe privind forma și conținutul documentelor utilizate în tratamentul în consiliul judiciar privind cauzele penale ale Curții Supreme de România
„Codul de procedură penală al România“
Capitolul 45.1. Producția în Curtea de Apel
1. Dreptul la un control de apel din hotărârea aparține persoanei condamnate, achitat, sfatul lor și reprezentantul legal, procurorul și (sau) procurorului ierarhic superior, victima, procurorul privat, reprezentanții și reprezentanții lor legali, precum și alte persoane în măsura în care instanța contestată decizie afectează drepturile și interesele legitime.
2. Reclamantul civile, inculpatul civile sau reprezentanții și reprezentanții lor legali au dreptul de a face apel împotriva hotărârii cu privire la acțiunea civilă.
1. plângere de apel depuse sunt aduse în instanța de judecată, a trecut sentința pronunțată de altă decizie judecătorească atacată.
2. apel sau reprezentare a servit:
4) hotărârea judecătorească sau altă hotărâre definitivă a Curții Supreme a Republicii, instanța teritorială sau regională, instanța orașului federal, în instanță o regiune autonomă, instanța de district autonom al districtului (naval instanței militare) -, respectiv, în consiliul judiciar privind cauzele penale ale Curții Supreme Române, Divizia Judiciară în cazul Curții Supreme a personalului Romania;
5) de către judecătorul Curții Supreme din România - la comisia de apel a Curții Supreme de România.
1. plângere de apel depuse trebuie să conțină:
1) denumirea instanței de apel, în care plângerea, reprezentare;
2) date despre persoana care a depus contestația sau prezentarea, cu indicarea statutului său de procedură, locul de reședință sau de locație;
3) o indicație a hotărârii sau altă hotărâre judecătorească și denumirea instanței, aceasta dispărând, sau a trecut-o;
4) Argumentele persoanei, de a face apel sau de performanță, cu motivele prevăzute de prezentul articol Cod 389.15;
5) lista anexată la materialele de apel sau de prezentare;
6) semnătura persoanei care a depus recursul sau reprezentare.
1.1. Persoana care a depus contestația sau reprezentarea în sprijinul celor de mai sus, în plângere sau prezentarea de argumente are dreptul de a depune o petiție pe un studiu de către instanța de apel a probelor care au fost investigate de către instanța de primă instanță, ceea ce ar trebui să specifice în plângere sau reprezentare, și să furnizeze o listă a martorilor, experților și a altor persoanele care fac obiectul acestui scop chemat la proces. Atunci când face cererea pentru examinarea probelor care nu au fost examinate de instanța de primă instanță (noi dovezi), persoana respectivă este obligată să justifice plângerea de apel sau de reprezentare este imposibilă prezentarea probelor în Tribunalului de Primă Instanță.
2. În recursul formulat de către persoane care nu sunt implicate în procesul penal, ar trebui să indice care drepturile și interesele legitime ale persoanei a încălcat o hotărâre judecătorească.
3. În cazul în care persoana condamnată face cererea de participare în cauza penală de către instanța de apel, acest lucru se indică în cererea sa de recurs sau obiecții la plângerile, reprezentările, aduse de către alte părți în proces.
4. În cazul nerespectării prezentării de recurs a cerințelor stabilite de primul, al doilea și pervoy.1 ale acestui articol care împiedică examinarea cauzei penale, plângerea de apel, ecranul se întoarce judecătorul care desemnează termenul pentru redesenarea ei. În cazul în care cerințele judecătorii nu sunt îndeplinite, iar recursul sau reprezentare în termenul prevăzut judecătorul nu, acestea sunt considerate a nu. În acest caz, sentința, în caz contrar hotărârea atacată se consideră a intra în vigoare.
Capitolul 47.1. Lucrările efectuate în instanța de recurs
1. Intrat în decizia judecătorească forță juridică poate fi atacată în modul prevăzut de prezentul capitol, instanța de recurs condamnat, achitat, sfatul lor și reprezentanții legali, victimă, procuror privat, reprezentanții și reprezentanților legali ai acestora, precum și alte persoane în acea parte în care hotărârea atacată afectează drepturile și interesele legitime. civil reclamant, pârât civile sau reprezentanții legali și reprezentanții acestora au dreptul de a face apel împotriva hotărârii cu privire la acțiunea civilă.
1. casare, reprezentare depuse direct la instanța de recurs, autorizate în conformitate cu cea de a doua parte a acestui articol pentru a examina hotărârea atacată.
2. casare, reprezentare a servit pe:
1) sentința, și magistratul de guvernământ, hotărârea, decizia și decizia curții districtuale, deciziile de apel și definiții, precum și hotărâri provizorii ale Curții Supreme a Republicii, instanța teritorială sau regională, instanța orașului federal, în instanță o regiune autonomă, instanță districtul autonom pronunțate de acestea în cursul procedurilor penale într-o primă instanță - potrivit Prezidiului Curții Supreme a Republicii, instanța teritorială sau regională, instanța din orașul de importanță federală, autorul instanță regiune genomică, instanță district autonom;
2) deciziile judiciare menționate la alineatul 1 din prezenta parte, în cazul în care a formulat recurs la Prezidiului Curții Supreme a Republicii, judecătoria sau regională, instanța orașului federal, în instanță o regiune autonomă, judecătorie de sector autonom; hotărâre judecătorească sau altă hotărâre judecătorească definitivă a Curții Supreme a Republicii, instanța teritorială sau regională, instanța orașului federal, în instanță o regiune autonomă, instanță districtul autonom, în cazul în care aceste hotărâri nu ar fi supuse controlului Curții Supreme din România în recurs; Rezoluția Prezidiului Curții Supreme a Republicii, instanța teritorială sau regională, instanța orașului federal, în instanță o regiune autonomă, instanță districtul autonom - în consiliul judiciar privind cauzele penale ale Curții Supreme de România;
3) teza, de guvernământ sau rezoluție garnizoane tribunal militar, deciziile de apel și definiții ale districtului (naval) tribunal militar - prezidiul districtului (naval) tribunal militar;
4) Hotărârile provizorii ale districtului (naval) tribunal militar pronunțată la acestea în cursul procedurilor penale într-o primă instanță - Prezidiului districtului (naval) instanța militară;
5) deciziile judiciare menționate la punctul 3 din prezenta parte, în cazul în care a formulat recurs la prezidiul districtului (naval instanței militare); hotărâre judecătorească sau altă hotărâre judecătorească definitivă a districtului (navală) instanța militară, în cazul în care nu au făcut obiectul Curții Supreme Române în recurs; Rezoluția Prezidiului a districtului (naval) instanța militară - Consiliul Judiciar privind cauzele civile ale Curții Supreme a personalului Romania.
1. Plângerea Casație depusă trebuie să conțină:
1) denumirea care sunt furnizate;
2) date despre persoana care a depus o plângere, vedere, cu referire la locul lor de reședință sau de locație, dispozițiile procedurale;
4) o indicație a hotărârilor care sunt atacate cu apel;
5) o indicație a încălcărilor substanțiale comise de instanțele de drept procesual penal și penal, a influențat rezultatul cazului, cu motivele invocate, dovezi ale acestor încălcări;
6) să solicite persoana care depune plângere, reprezentare.
2. În recurs, persoana nu a participat la acest caz, trebuie să fie specificate, orice drepturi sau interese legitime ale persoanei sunt încălcate printr-o decizie judecătorească eficientă din punct de vedere.
3. În cazul în care plângerile depuse de casare depuse anterior la Curtea Supremă, acestea trebuie să fie specificate luate cu privire la astfel de plângeri depuse la decizie.
4. Reclamația de casare trebuie să fie semnat de către persoana care o depune. Plângerea depusă de mandat avocat atașat sau alt document care confirmă puterile sale. Cererea trebuie semnată de procurorul menționat în secțiunea 401.2 din prezentul cod.
5. reclamații de casare depus pe lângă copii certificate ale instanței competente a deciziilor judiciare în procesul penal. În cazul în care este necesar, însoțită de copii ale altor documente care confirmă opinia reclamantei, argumentele prezentate în plângere depusă de casare.
Capitolul 48.1. Lucrările efectuate în instanța de instanță de supraveghere
1. a intrat în deciziile legale judecătorești vigoare menționate în a doua parte a acestui articol pot fi examinate în ordinea de supraveghere a Curții Supreme Prezidiul română privind plângerile și reprezentări ale persoanelor menționate la punctele unu și doi ale articolului 401.2 din prezentul cod.
2. Autoritatea de supraveghere verifică plângerile de supraveghere depuse la legalitatea pedepsei, pronunțându sau un ordin judecătoresc.
3. Prezidiul Curții Supreme de România a făcut recurs a intrat în vigoare:
1) Hotărârile instanțelor supreme ale republici, instanțele teritoriale sau regionale, curți de orașe federale, instanță regiune autonomă, curți de regiuni autonome, pronunțate de aceste instanțe în cadrul procedurilor penale, în primă instanță, în cazul în care astfel de decizii au făcut obiectul unor recursuri în fața Curții Supreme de România;
2) deciziile judiciare ale districtului (navale) instanțele militare pronunțate de aceste instanțe în cadrul procedurilor penale, în primă instanță, în cazul în care astfel de decizii au făcut obiectul unor recursuri în fața Curții Supreme de România;
3) Hotărârile Camerei de Apel a Curții Supreme de România, Collegium judiciară pentru cauzele penale ale Curții Supreme de România și completului de judecată cu privire la militarii Curții Supreme din România depuse de acestea în recurs;
4) determinarea Consiliului Judiciar în cauzele penale ale Curții Supreme de România și determinarea consiliului judiciar al armatei Curții Supreme din România depuse de acestea în cadrul procedurii de apel;
5) decizia Curții Supreme de România.
reclamații de supraveghere depuse direct la Curtea Supremă din România.
1. Plângerile depuse de supraveghere trebuie să conțină:
1) denumirea care sunt furnizate;
2) date despre persoana care a depus o plângere, vedere, cu referire la locul lor de reședință sau de locație, dispozițiile procedurale;
4) o indicație a hotărârilor care sunt atacate cu apel;
5) indicarea motivelor legale de atac prin intermediul supravegherii cu argumentele de mai sus, indicând prezența unor astfel de baze;
6) cererea reclamantului, o idee.
2. În plângerea de supraveghere a persoanelor care nu sunt implicate în acest caz, trebuie să fie specificate, care drepturile, libertățile sau interesele legitime ale persoanei sunt încălcate printr-o decizie judecătorească eficientă din punct de vedere.
3. Plângerea de supraveghere trebuie să fie semnat de către reclamant. Reprezentarea de supraveghere trebuie să fie semnat de către Procurorul General român sau a adjunctului acestuia.
4. plângerile depuse de supraveghere atașat certificate de către instanțele de judecată, un dosar penal, în primă instanță, apel și recurs instanță, copii ale hotărârilor judecătorești, în cazul.
Capitolul 49. Reluarea producției pe penale
CASE fapte noi sau recent descoperite DUE,
1. Dreptul de a iniția producția din cauza fapt nou sau recent descoperite aparține procurorului, cu excepția cazurilor prevăzute în a cincea parte a acestui articol.
5. Revizuirea hotărârii, deciziei sau hotărârii instanței, în condițiile prevăzute la alineatele 1 și 2 al patrulea paragraf al articolului 413 din prezentul cod, se realizează de Prezidiul Curții Supreme de România la propunerea președintelui Curții Supreme de România nu mai târziu de o lună de la data primirii depunerii. După examinarea prezentării Prezidiului Curții Supreme de România anulează sau modifică hotărârea judecătorească într-un dosar penal, în conformitate cu decizia Curții Constituționale Române sau Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Copii ale deciziei Prezidiului Curții Supreme de România, timp de 3 zile, a trimis la Curtea Constituțională a România, persoana împotriva căreia decizia dată, procurorul și comisarul de România la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
1. Încheierea procurorului cu privire la necesitatea de a relua procesul penal din cauza fapt nou sau recent descoperite este luată în considerare în ceea ce privește:
3) sentința, decizia Curții Supreme a Republicii, instanța teritorială sau regională, orașe navele federale, regiunea autonomă sau instanța a unui district autonom - bord judiciare în cauzele penale ale Curții Supreme de România;
5) sentința, pronunțându Colegiului Judiciar pentru cauzele penale ale Curții Supreme de România sau de un grup de judecători de pe militarii Curții Supreme din România depuse de acestea în cursul procedurilor penale, ca instanță de apel sau de instanța de recurs - aceleași instanțe, în cazul în care hotărârile nu au fost subiectul Prezidiului Curții Supreme de România;
7) sentința, de guvernământ, districtul de guvernământ (navale) instanței militare - Consiliul Judiciar privind cauzele civile ale Curții Supreme de personal din România;
8) Rezoluția Prezidiului Curții Supreme din România - Supreme Court Prezidiului din România.
2. dosar penal precedent considerare în apel sau recurs nu exclude examinarea a aceleiași instanțe să dispună redeschiderea cauzei penale din cauza unor fapte noi sau recent descoperite.
Capitolul 56. ordinea utilizării documentelor electronice
Și forme de acte de procedură
1. Petiția, declarație, plângere, reprezentare poate fi depusă la instanță, în modul și termenele stabilite de prezentul cod, sub formă de e-act semnat de persoana care a trimis documentul, o semnătură electronică, în conformitate cu legile din România, prin completarea formularului disponibil pe site-ul oficial al instanței în rețeaua „Internet“ de informații și de telecomunicații. Materialele atașate la petiție, cererea sau depunerea plângerii, de asemenea, a servit sub formă de documente electronice. Documentele electronice produse de alte persoane, agenții, organizații sub formă liberă sau sub forma stabilită pentru aceste documente legea română, trebuie să fie semnat electronic de către acestea, în conformitate cu legislația românească.