Valoarea limbii române ca mijloc de comunicare interetnică și internaționale

Acasă | Despre noi | feedback-ul

Valoarea limbii române este determinată de rolul pe care a jucat în istoria omenirii poporului român - creatorul și purtătorul acestei limbi.

Limba română - limba comună a națiunii ruse, dar în același timp este limba de comunicare interetnica și internaționale. Limbajul utilizat pentru a comunica între ele popoare numeroase care locuiesc România: Tatar și osetini, Iacuții și kabardini mai ușor să fie de acord unul cu celălalt prin intermediul limbii române, care, în acest caz, servește ca mijloc de comunicare internațională.

Limba română este predată ca limbă străină în multe țări ale lumii. El este una dintre limbile de lucru într-o serie de organizații și instituții internaționale, în special cu Organizația Națiunilor Unite.

Limba română - limba cea mai bogată lume de ficțiune a cărei valoare este extrem de mare.

Scriitori români de bogăția și frumusețea limbii române.

Limba română - una dintre marile limbi ale lumii pe o varietate de forme gramaticale și bogăția vocabularului. El a fost întotdeauna mândria de scriitorii români care au iubit poporul și patria sa. „Oamenii de la care un astfel de limbaj - oameni mari“, - a declarat unul dintre cei mai buni cunoscători ai cuvântului românesc I. S. Turgheniev.

M. V. Lomonosov este în limba română, „splendoarea spaniol, vioiciunea francezi, cetatea germană, duioșia italian“ și, de asemenea „bogat și imagini puternice în concizia greacă și latină.“ Dovedirea contemporanii săi disponibilitatea deplină a limbii române pentru știință, filosofie și literatură, M. V. Lomonosov a atras atenția asupra bogatiei sale excepționale, „imaginația Finer filosofică și raționamentul, - scria el - caracteristici naturale multiple și modificări, se întâmplă în acest vizibil structura lumii și a recursurilor umane, avem ceva decent și exprimarea de vorbire. Cine otchasu mai departe în ea (rusă) adâncește, folosind liderul conceptului filosofic general al cuvintelor omenești, el vede câmp infinit larg, sau, mai degrabă, abia în interiorul mare existente. "

A. S. Pușkin caracterizat prin limba română ca limbă de „flexibil și puternic în cifra de afaceri și a activelor. „“ Coenobite mimic și în relațiile cu limbile altor oameni. “. Marele poet român au considerat extrem de popular în limba rusă, ei „prospețime, simplitate și, ca să spunem așa, expresii Candor“, iar principalul avantaj al limbii române literare văzută în proximitatea față de limba națională.

NGChernyshevsky în articolul său „Pe derivarea în limba română“ (1854) a ajuns la concluzia „unei superioritate decisivă a limbii române față de alte limbi europene, în bogăția și diversitatea cuvânt derivare“, adică. E. Tehnici și metode de formare a cuvintelor. Bogăția limbii române vorbite și Gorki: „română inepuizabil bogată și toate îmbogățit cu rapiditate izbitoare. "

Secțiunile cursului limbii române.

Din diferite părți ale limbii române am introdus următoarele secțiuni ale lingvisticii:

F o n e t și (Gk ph # 333; n # 275; tik # 275; de la ph # 333; n # 275; -. Sunet) - învățăturile difuzoarele sistemului de sunet. Una din aplicațiile practice ale foneticii este un p p e a n și I (greacă orthos- corectă și EPOS -. Cuvântul) - știința pronunția corectă.

Cu fonetică strâns legate și f d c și a - învățături despre sunete litere de imagine de vorbire (din graficul grecesc # 333; - Scrie.).

Il în aproximativ un b r a i o c a n e - știința despre căile și mijloacele de formare a cuvintelor noi, precum și pe structura (compoziția) a cuvintelor disponibile.

G r o m m o m și (Grammatik greacă # 275 ;.) - știința structurii limbajului. Se compune din două secțiuni: morfologie și sintaxă.

M o r f o l o g I (Morph # 275; - forma, logo-uri - predare) - secțiunea de gramatică, inflexiune și învățarea claselor de cuvinte gramaticale (părți de vorbire), disponibile în limba respectivă.

C și n t a la c, și c (Sintaxele gr -. Compilation) - o gramatica pe care studii și propuneri combinații de cuvinte în propoziție.

Pe baza gramaticii dezvoltat ortografia rusă și n au n la m o țiun.

Despre p f o g r o p și I (Orthos greacă -. Scrierea corectă și grapho-) - un set de reguli de ortografie.

P y n T u n o țio (Punctum Latină -. Punct) - un set de reguli pentru utilizarea semne de punctuație.

L e un e și la o l o g și - (lexic greacă -. Cuvântul și logo-uri - predare) - doctrina vocabularul limbii și frazeologiei (phrasis greacă -. Expresie) - doctrina expresiilor fixe utilizate în această limbă.

Deoarece m și n și m și k și - doctrina mijloacelor de expresie lingvistică și condițiile de utilizare a acestora în vorbire - și l s t u p a e h r și - o ramură a lingvisticii care studiază punerea în practică a normelor de vorbire ale limbii literare.

Lexicologie și frazeologia

L e un e și un bine - un set de cuvinte ale unei limbi. Știința care studiază vocabularul unei limbi, setați valoarea cuvintelor și utilizarea lor în vorbire, numit corolar și de la aproximativ l o g e și d.

Vocabularul limbii române are câteva zeci de mii de cuvinte. Desigur, fiecare dintre vorbitori în limba rusă nu are tot ce dicționar imens, ci doar o parte din ea. Cu alte cuvinte, acesta poate fi un semn poate ghici din contextul utilizării lor, ceea ce înseamnă acestea, dar nu le folosesc în discursul său.

Cuvintele pe care oamenii îl folosesc în practica lor de vorbire, orale și scrise, și să-l facă acest lucru, și vocabular n-lea s. Cuvintele pe care un vorbitor nu folosește în practică discursul său, dar care sunt cunoscute de el din cărți, presa, de exprimare a altor oameni, și așa mai departe. N. N se completează până și cu un vocabular și n e primul om.

Este mai bogată și mai variată de vocabular persoană, cu atât mai ușor este de a utiliza limba. Îmbogățirea vocabularului individuale este prin cărți, prin intermediul mass-media (radio, TV, print), prin dezvoltarea valorilor culturale acumulate de omenire. Deja în școala elementară în studiul limbii române ocupă un loc important de lucru cu privire la dezvoltarea studenților alfabetizare lexicale pe stăpânirea noilor lor biți de cuvinte, dobândirea de competențe și corodare utilizarea adecvată a cuvintelor în vorbire.