Tema 5 Română Parlamentul - Adunarea Federală a structurii românești și

Parlamentul din România - Adunarea Federală România: structura și funcția

Cea mai importantă instituție democratică, fără de care democrația este parlamentul. Suveranitatea poporului este încorporată în suveranitatea de stat este prin autoritate reprezentativă, care exprimă voința colectivă a alegătorilor. Trăsăturile caracteristice ale Parlamentului sunt aleși și colegialitate în luarea deciziilor. Se presupune că deputații aleși în organul legislativ, sunt reprezentanți ai poporului și să fie ghidat, în primul rând interesele de stat, publice și.

Printre principalele funcții ale Parlamentului ar trebui să fie următoarele:

legislativ, esența, care este faptul că numai Parlamentul adoptă legi care sunt universale și a stăpâni peste toate celelalte acte juridice;

controlul guvernului, care pot fi exprimate în diferite forme - aprobarea membrilor guvernului, rapoarte de audiere cu privire la activitatea guvernului, adoptarea unui vot de încredere în guvern, și așa mai departe ..

Puterile și funcțiile Parlamentului variază în funcție de circumstanțele naționale, statul, forma de guvernare și structura teritorială. În republici parlamentare, guvernul creează câștigătoare în alegerile parlamentare un partid politic sau coaliție de partide și de la punctul (formal face șeful statului), prim-ministrul susține. În republici prezidențiale Președintele formează guvernul și condus de el. În acest caz, constituția consacrat un sistem de control și echilibru care împiedică uzurparea puterii de către oricare dintre sucursalele sale. În sistemul semiprezidențial președintele formează guvernul, având în vedere alinierea forțelor politice cu privire la rezultatele alegerilor parlamentare.

Principiul de formare a camerei superioare a parlamentului este de asemenea diferit: acesta poate fi ales sau format în orice alt mod. În cele mai multe țări în care există un parlament bicameral, camera inferioară a importanței mai mult decât a feței. În special, după următoarea tendință: cei puternici, au o cameră reală a puterii aleși prin vot universal direct, astfel încât casa a populației, mai mare și mai deplin competența sa, și vice-versa „mai aproape“, „on“ Camera a alegătorilor, cu atât mai puțin important este afaceri practice.

Parlamentul bicameral efectuează o altă sarcină importantă: el demonopolizarea puterea legislativă, minimizează riscul unei dictaturi parlamentare. Dacă nu limitează puterea Parlamentului, aceasta poate deveni o forță distructivă precum și adoptarea, pe baza opiniilor majorității deciziilor - aceasta nu este o garanție a factorilor de decizie constructive și democratice.

În România, puterea legislativă este exercitată de către Adunarea Federală. Astfel, în art. 94 din Constituția română prevede: „Adunarea Federală - Parlamentul din România - este un organ reprezentativ și legislativ al România.“ Această definiție caracterizează esența naturii juridice și funcțiile autorității publice.

Din definiția Adunării Federale ca Parlament, rezultă că acest organism ar trebui să acționeze ca un reprezentant colectiv al intereselor și voinței poporului român, care este purtătorul suveranității și singura sursă de putere în țară. Bazat pe principiul separării puterilor, Parlamentul român este ramura legislativă a guvernului din România.

Adunarea Federală este format din două camere - Consiliul Federației și Duma de Stat. Consiliul Federației este format din doi reprezentanți din fiecare subiect din România: unul din organele reprezentative și executive ale puterii de stat. Duma de Stat este format din 450 de deputați aleși prin sistemul electoral proporțional. Fiecare cameră are propriile sale puteri, care corespund, în general, în competența parlamentelor străine.

Reprezentarea Consiliului Federației și Duma de Stat a funcțiilor dă Tabelul 2.

Tabelul 2. Funcțiile Consiliului Federației și Duma de Stat

Funcțiile Consiliului Federației