Rare și cererii de profesie interpreți de limbaj mimico
Surd sau orb: cum să vorbim despre cei care nu pot auzi?
„Dumb“ vorbesc indecent, deoarece cuvântul „surd“ implică faptul că oamenii nu se pot exprima, iar surzii au propria lor limbă - gestual. Așa că „surdo-muți“ este folosit numai atunci când vorbim despre istorie - de exemplu, atunci când vorbim despre prima școală pentru copiii surzi.
În limba engleză, „blind» - Surzilor - scris cu o majusculă, ca orice altă identitate socio-cultural sau naționalitate. Cuvântul „orb“ se mândresc surd, dar o varietate de eufemisme, cum ar fi „persoanele cu deficiențe de auz sau lipsa de“ se înțelege că un surd ceva acolo, deși surzi se consideră doar alte, diferite.
Putem împărți comunitatea surd pe criterii medicale în mai multe grupuri:
- tare de auz, atunci sunt cei care pot recunoaste discursul sau de a auzi sunete ambientale prin protecția auzului;
- asurzit, adică cei care și-au pierdut auzul cu limbajul verbal deja dezvoltat ..;
- surd.
Limbajul semnelor română - este același român, numai mâinile?
Nu. Limba română Autentificare (RSL), care este vorbită de surzi, este foarte diferit de roman, el are propria gramatică și ordinea cuvintelor este diferit. De exemplu, definiția vine după substantivul, ca și în franceză, iar „nu“ negația după verbul - la fel ca în limba germană. El este la fel de diferită de cea română, ca orice limbă străină. Limbajul semnelor română este în același grup cu limba Limba franceză Semnați și American Sign Language, dar limbajul semnelor într-un grup de limbi diferite.
O altă utilizare surd „manual“ alfabet atunci când un gest - nu un cuvânt, ci doar o literă. ABC numit dactylology, folosit pentru a se referi la termenii și numele proprii.
Surd au argou. Gesturi, ușor de înțeles numai la un singur grup. Slang surd lui - el nu poate fi aceeași cu românul, cu toate acestea, în cazul în care cuvântul este popular pe Internet, este în limbajul semnelor.
O scurtă istorie a limbajul semnelor
Toate limbile moderne semn sunt destul de tineri. Limbajul semnelor română - una dintre cele mai vechi din lume, el nu a apărut înainte de 1760. Probabil surzi folosesc gesturi în trecut, dar nu știm ce. De exemplu, este cunoscut faptul că gestul a vorbit și artiști surde de cooperare în Italia, în secolul al XVI-lea, iar în clădirea de învățământ din Moscova, în secolul al XVIII-lea, dar înregistrările în sine gesturi din stânga. În general, limba națională semn apare atunci când există grupuri stabile de surzi.
Dar pentru o lungă perioadă de timp, cu deficiențe de auz luptat. În secolul al XIX-lea în Statele Unite, în Europa și am fost deosebit de influent oralistov mișcare - cei care au crezut că necesitatea surd de a învăța limbajul verbal și surd să interzică se căsătorească reciproc. profesori surzi au interzis să lucreze la școală - și-a învățat pe surzi să audă. Baza pentru acest lucru au fost diferite iluzii religioase, cum ar fi, nu se poate ajunge la Dumnezeu, dacă nu vorbesc limba, verbal, sau dacă utilizați gesturi, înseamnă că ești maimuță subumane.
Destul de ciudat, dar ideea că, dacă spui vocea, apoi se ridice în picioare pe scara evolutivă, sa dovedit a fi extrem de tenace. în vârstă de 16 de ani, mama mea într-una dintre cele mai bune școli din Moscova, în 1950, profesor de biologie (!), a explicat că cei care folosesc gesturi și fluturând mâinile lor, treptat, acoperit cu blană și transformat în maimuțe. Cu toate acestea, jocul poate fi considerat ca alte sofisme: surzi găsesc adesea dizabilități mentale, sau pur și simplu prost, dar nici o legătură cu abilitățile mentale surditate nu sunt permise. Din păcate, acest lucru este greșit, și o traducere proastă.
Relativ surd liniștit simțit în 1938, s-ar părea un timp teribil de represiune, dar tocmai atunci a existat o decizie care ar trebui utilizată pentru educația limbajului semnelor surd. Acest lucru se datorează faptului că, odată cu industrializarea țării avea nevoie de o forță de muncă calificată pentru fabrici și educație de calitate pentru limbajul surdo fără imposibilă.
Deși au existat două dintre 10 persoane problemă. Primele 5 persoane lucrează cu RSL. De exemplu, un absolvent este serios implicat în lingvistică, a mers la diverse seminarii străine, a primit acum un grant în universitate engleza și merge de câțiva ani pentru a scrie lucrările științifice.
Un alt absolvent se traduce în comunitate surd, ea a tradus sesiunea ONU din Elveția, iar acum se întoarce după Jocurile Olimpice ale Surzilor din Turcia.
O alta este de lucru cu RSL la Muzeul de Artă Modernă „Garage“, este angajat în arta, pictura artiști surzi. Două mai implicați în materie de interpretare comunitate, care este tradus în toate situațiile: de exemplu, unul dintre ele traduse surdocecitate noastre în Finlanda, Danemarca acum de echitatie ... A doua problemă este încă indeciși băieți.
Înainte de MSLU traducători predat în principal cursuri de limbi străine sau au intrat în posesia ei în familie. Cei mai mulți interpreți români de limbajul semnelor în această țară - din familii cu deficiențe de auz, de cele mai multe ori cei ce aud fiica mai în vârstă. Chiar și o mică parte - misionari, sau cei care doresc să ajute surzi. Dar să cunoască limba și să fie capabil să traducă - este foarte diferite abilități. Așa că nivelul de pregătire este foarte diferit.
Acest lucru ar trebui să poată semna interpreți de limbă?
Spre deosebire de traducători din alte limbi, care lucrează cu limbajul semnelor - o interpretare rară excepție: adică, asculta limbajul verbal și traduce în gesturi sau traduce gesturi în limba vorbită.
În plus, interpreții stau de obicei într-o cabină, nimeni nu vede, iar acestea sunt concentrate în întregime cu privire la modul de a traduce, în cazul în care acestea sunt greșite - nimeni nu știe ce acest om este greșit. translatorul stă pe scenă, iar activitatea sa este estimată cu toții limbajul semnelor, toată lumea poate vedea greșelile sale. Moralmente, nu este ușor.
Este important ca specialistul poate traduce nu numai într-o singură direcție, dar el știa că spune surd. Uneori, din cauza erorii de traducere, datorită cunoștințelor sale precare, atât în semn și română competentă, se pare surd incoerent, ilogic, și toată lumea crede că el este prost.
Într-o profesie de multe ori vin la cei care doresc să ajute. De exemplu, atunci când am fost prin chestionare întreb ce calități necesare într-un traducător, vom scrie „bunătate.“ Toate scrie „bunătate“, dar, de fapt, traducător nu ar trebui să fie bun, trebuie să fie profesionist, să fie atent, exacte, iar noi toți vrem sfatul surd sau să decidă pentru el.
În mod ideal, traducătorul trebuie să fie invizibil: traduce bine să aud se părea că spune surd, și surd, de auz, care vorbește limba lui. Apoi, traducător foarte bine făcut.
Traducerea este necesară nu numai în instanța de judecată sau la spital, dar, de asemenea, de afaceri, cum ar fi limbajul semnelor învățat angajații MTS și „megafon“ pentru a servi clienții cu deficiențe de auz. În MFC are un contract de la traducere la distanță: interpretul funcționează prin intermediul „Skype“, cu centrul, un client surd are acces liber la traducerea.
Dar avem nevoie de toți traducătorii din instituțiile și colegii, pentru că fără ele este foarte dificil de a obține educație. Și acum luptă pentru surzi pot învăța oriunde doresc, dar nu în cazul în care există un grup. Doar deoarece perioada sovietică sa dovedit că, dacă ești surd, vă sunt sortite să studieze ingineria, deoarece în MSTU. Bauman cu 1930 există un grup special, cu un interpret, și în alte locuri unde nu pot fi.
De exemplu, în acest an o fată complet surd a intrat în statul lingvistică Universitatea din Moscova - ea vrea să studieze lingvistică, să fie primul surd lingvist expert, dar cine și în ce condiții se va traduce toate cursurile? Rămâne o întrebare deschisă.