Natura reflexivă a cunoștințelor filosofice și juridice - studopediya

În conformitate cu reflecție (conștiința de sine), într-un sens larg, se referă la proprietatea psihicului arată starea lor proprii, relația experiențe. Reflecție „transformă“ în conștiința lumii interioare subiectului. Acest lucru ajută nu numai să înțeleagă comportamentul lor, atitudini, valori, dar dacă este necesar, acestea reconstrui, să găsească noi motive pentru aceasta.

Reflecție incluse în procese precum înțelegerea și aprecierea unei alte entități. Cu ajutorul reflecției realizat corelarea conștiinței, valorile, convingerile lor cu valorile, opiniile, relațiile altor persoane, grupuri, societăți, în cele din urmă, cu universal. „Ințelege“ înseamnă ceva „pentru a supraviețui“, „trece prin lumea ta interioara“, „evalua“. Capacitatea de reflecție o permite de a forma imagini și semnificații ale vieții, selectate de acțiune varietate de comportamente, alege mai bine. Constiinta de sine permite înțelegerea trecutului și anticiparea viitorului.

Valabilitatea juridică include numeroase specii pravotvorcheskoj, dreptul de aplicare a legii, care trebuie să fie coordonate între ele și sunt subordonate. Și aceste conexiuni nu trebuie doar să fie realizat, ei trebuie să meargă un drum lung de consolidare legislativă, și toate acestea necesită un nivel ridicat de auto-conștientizare.

Nu mai puțin natura complexă a sistemului are cunoștințe juridice, caracterizată prin prezența de multe ramuri, direcții, complexe complementare și interdependente. știință juridică „sigilat“ natura reflexiv cele mai diverse conexiuni.

Acesta este motivul pentru reforma sistemului de relații sociale implică nu numai reforma juridică, trebuie să înceapă cu studiul sistemului de relații sociale. Reforma legii ar trebui să fie precedată de o reflectare a activității legale.

Natura reflexivă a dreptului de a fi manifestat pe deplin în conștiința juridică, este un element important în cultura juridică, care includ diferite forme de afișare a existenței juridice, procesul de cunoaștere a realității juridice, funcționarea științei juridice.