Istoria dezvoltării șomajului în România

CAPITOLUL 1: ASPECT istoric și experienței străine din Legea privind prestațiile de șomaj ........................................................................ 5

1.1 Istoria dezvoltării șomajului în România ................................. ..5

1.2 Istoria dezvoltării șomajului în Statele Unite ale Americii ........................................................................ ..11

CAPITOLUL 2. prestații de șomaj conceptul și înregistrarea ORDER șomeri ............................................. ..17

1.1 Conceptul de șomaj .......................................... ..17

1.2 Conceptul șomerilor. Ordinea de înregistrare a șomerilor ......... ..23

Capitolul 3. Nivelul ajutoarelor de șomaj și termene de plată ........................................................................... ..31

3.1 Procedura de stabilire a cuantumului prestațiilor de șomaj ............... .31

3.2 Condițiile și termenele de plată a ajutoarelor de șomaj ..................... 33

dimensiunea 3.3Sokraschenie și suspendarea ajutoarelor de șomaj ... 35

3.4 Încetarea prestațiilor de șomaj ........................ .43

LISTA DE LITERATURĂ UTILIZATE ................................. 47

Șomajul este șomajul din populația economic activă în activități economice. Există șomaj fricțional, care apare atunci când individul nu este în căutarea unui loc de muncă pe cont propriu, și șomajul instituțional, care are loc în cazul unei intervenții sau a sindicatelor de stat în stabilirea ratelor salariale diferite de cele care pot fi formate într-o economie de piață neobstrucționată.

În legătură cu scopul propus este necesar să se studieze următoarele sarcini:

- conceptul de prestații de șomaj;

- reglementarea juridică a prestațiilor de șomaj;

- conceptul și procedura de recunoaștere a persoanelor aflate în șomaj;

- condițiile și dimensiunea prestațiilor de șomaj;

- ceea ce privește ajutoarele de șomaj;

- condițiile de suspendare și încetare a ajutoarelor de șomaj.

Obiectul cercetării este sistemul de prestații de șomaj de funcționare a plăților în diferitele aspecte și perspectivele de dezvoltare în continuare.

În timpul pregătirii acestei lucrări finale de calificare am procesat un număr mare de literatură, inclusiv periodice. Lucrarea este structurată în strictă conformitate cu cele mai recente modificări ale legislației.

Capitolul 1. Aspectul istoric și experiența externă de dezvoltare a legislației ajutoarelor de șomaj

Istoria dezvoltării șomajului în România

Formarea unei piețe completă a muncii din România a primit un impuls major după abolirea iobăgiei în 1861. Dezvoltarea rapidă a economiei post-reformă a acționat ca un stimul puternic pentru creșterea numărului clasei muncitoare industriale, din ce în ce rupe departe de agricultură și convertită în contrapartidă activă pe piața forței de muncă. Obiectivul într-o economie de piață, fluctuațiile ciclice într-un anumit tip de produs, modul în care se realizează de muncă, în mod inevitabil, devine o anumită parte a acesteia într-un relativ excesiv, restante la o anumită companie, industria din regiune. Astfel, rata șomajului ca incapacitatea de a realiza potențialul său de a capabil și dispus să lucreze, sa transformat într-o consecință obiectivă a dezechilibrelor cererii și ofertei forței de muncă.

Victoria bolșevicilor în războiul civil a fost rezultatul nu numai al operațiunilor militare de succes, dar, de asemenea, capacitatea lor de a mobiliza toate resursele materiale, umane pentru uciderea dușmani ai puterii sovietice.

Evoluția bolșevică elita partidului-stat în direcția liberalizării economice (dar nu și politică) de viață, manifestată în respingerea metodelor și principiilor de „atac de cavalerie pe capital“ în perioada

NEP a condus la ipoteza elementelor capitaliste în economia României Sovietice. Resuscitarea marfă-bani și apariția sectoarelor de piață ale economiei au dus la o revigorare a pieței forței de muncă, cu cererea inevitabilă și ofertei de fluctuațiile ciclice ale forței de muncă, și, prin urmare - și șomaj.

Începând cu 1929 sulul în reglementarea ratei șomajului de stat a fost făcută către o întoarcere la măsurile de mobilizare administrative deja testate în perioada războiului civil. Industrializarea forțată focar necesară o cantitate considerabilă de muncă, al cărui preț a fost stabilit prin directivă și inițial la un nivel scăzut. Construcția primului plan cincinal au putut să absoarbă nu numai populația relativă excedentar - șomajul a fost înlocuit, ieri, lipsa cronică de forță de muncă. Acest lucru nu înseamnă crearea unui mecanism mai eficient pentru utilizarea forței de muncă. De la începutul anilor 1930. constrângere devine un factor constant în relațiile de muncă existente.

În 1930 a fost oprit plata prestațiilor de șomaj, închis în curând ultimul schimb de muncă. A fost anunțat eliminarea șomajului în URSS. măsuri administrative pe scară largă pentru a reglementa migrația populației, a introdus sistemul de pașapoarte, înăsprit legislația muncii. Masele de lucru au fost din nou atașate la locurile lor de muncă rigide metode non-economice.

Victoria în Marele Război pentru Apărarea Patriei, la acea vreme, a contribuit la creșterea capacității statului de a limita mobilizarea resurselor la un nivel chiar mai mare. Acesta a fost organismele de contabilitate și de distribuție a forței de muncă recreat. Perfecționat sistemul de logistică de retragere, alimente, resurse umane prin inerție la foc destul de eficientă și în perioada postbelică: restaurarea industriei, crearea unui puternic complex militar-industrial, dezvoltarea terenurilor virgine, „construirea comunismului“, etc.

Formată în URSS la începutul anilor 1930. sistem administrativ de comandă, într-o formă modificată a durat până la sfârșitul anilor 1980. Dar sistemul stalinist ar putea funcționa doar din cauza fricii totale si teroare în masă, față de care nimeni nu a avut imunitate. Desigur, respingerea extreme ale regimului stalinist în mijlocul anilor 1950. a subliniat diferitele modalități și metode de reglementare a forței de muncă. Dar, această abatere de la măsurile de forță de mobilizare nu sunt menite să creeze un sistem fundamental diferit de gestionare a ocupării forței de muncă a populației.

1950-1960 și începutul anilor 1980. - deceniu de stagnare progresivă a economiei sovietice. Economia planificată, lipsită gipetrofirovannogo pulsiunea, caracteristic anilor 1930. Ea a continuat să se deterioreze. Nu am reușit să-i și miliarde de dolari în injectarea veniturilor din petrol, care au devenit venit masiv de exporturi reînvie, datorită o anumită creștere a prețurilor mondiale la petrol și produse petroliere în anii 1970. Cu toate acestea, acest factor într-o oarecare măsură, a tras o oră prăbușirea totală a economiei. Lipsa forței de muncă a fost o economie costisitoare companion naturale.