fundamentele morale ale dreptului internațional cu privire la drepturile omului

Familiarizarea cu istoria formării instituțiilor pentru drepturile omului, care au devenit o caracteristică integrantă a unei -svobody societăți civilizate și inviolabilitatea persoanei, dreptul la protecție jurisdicțională, recunoașterea unei persoane condamnate numai printr-o decizie judecătorească, dreptul de a participa la afacerile publice, libertatea de conștiință, și așa mai departe. D. arată un declin treptat, procesul inevitabil de extindere a drepturilor omului și a garanțiilor acestora.

În discutarea proiectului Cartei ONU, au fost făcute propuneri pentru a include în tratat, o listă a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului să fie respectul universal și respectarea. Cu toate acestea, cele mai multe dintre statele participante la elaborarea Cartei ONU, având în vedere complexitatea problemei și diferitele puncte de vedere, de multe ori se exclud reciproc, a decis să-l treacă pe la o discuție a organismelor competente ale ONU să pregătească Carta Internațională a Drepturilor Omului. În prima fază a Națiunilor Unite a decis că Carta Internațională a Drepturilor Omului se compune din trei documente: I. Declarația cu privire la drepturile omului. 2. Pactul privind drepturile omului. 3. Măsuri pentru a completa Pactul.

normele și principiile Declarației Universale a Drepturilor Omului Democrat, au influențat dezvoltarea legislației naționale. În constituțiile după război din Italia, Japonia, Germania drepturile omului au fost prezentate în secțiuni speciale privind drepturile și obligațiile cetățenilor. În Franța, drepturile politice și civile de bază au fost consacrate în preambulul Constituției din 1946, cu referire la Declarația Drepturilor Omului și Cetățeanului.

Justiție ca o formă de activitate de stat, la-Rank asigura dreptatea pentru cei ale căror drepturi și interese le afectează, pe baza legală și-nravst guvernamentale. Legalitatea și moralitatea justiției în aplicarea legii sunt unitatea indecompozabil-ously. Justiția nu este obligat prin lege, nu cerințele otve-aspiranți ale legii, chiar de neconceput. Justiție - Curtea de drept, justiție. Dar legea trebuie să respecte cerințele de moralitate și aplicarea acesteia de către instanța nu ar trebui să aibă, dar, contrar normelor morale. Formal se aplică, în mod contrar cerințelor legii justiției, denaturează însăși ideea de dreptate.

Unitatea de drept și moralitatea găsește în-densificare, în legea dreptății, principiile sale de bază, cristale, adoptat de comunitatea internațională, precum și la legislația națională constituțional-evaluat.

Art. 1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului prevede că toate ființele umane se nasc libere și egale în Dost instve și drepturi. Ele sunt înzestrate cu rațiune și conștiință și trebuie să se comporte unele față de altele în spiritul fraternității.

La art. 7 prevede că toate persoanele sunt egale în fața legii și au, fără nici o discriminare la protecție egală a legii.

Art. 5 interzice expunerea pe altcineva la tortură sau la tratamente crude, inumane sau degradante la creștere sau pedeapsă.

Art. 11 declară prezumția de nevinovăție, principiul publicității procesului pentru a asigura orice posibilitate OMS pentru protecție.

Art. 12 prevede că nimeni nu va fi supus la imixtiuni arbitrare pe termen cu viața sa personală, de familie, atacuri pro-freestyle pe familie, acasă, corespondență sau atacuri asupra onoarei și reputației sale. Cage-dy are dreptul la protecția legii împotriva unor astfel de imixtiuni sau atacuri.

La art. 29 a stabilit că, în exercitarea drepturilor și libertăților lor, toți vor fi supuse numai o astfel de marginire og, sunt stabilite prin lege, exclusiv pentru TSE-Lyakh asigurării recunoașterii și respectării drepturilor și libertăților altora și care îndeplinesc doar cerințele de mora-Do, ordine publică și bunăstării generale într-o societate statică democra.

Acestea, precum și alte prevederi ale drepturilor universale ale omului Dec-laratsii sub forma juridică a drepturilor unui început de caractere guvernamentale fixe și de protecție sunt întruchiparea nravst-guvernamentale valori.

Pentru procedurile penale sunt prevederi esențiale ale Pactului garanțiilor procedurale ale individului.

Aceste reguli, oferind fiecare persoană ha rentier împotriva constrângere arbitrară de libertate și de atingere non-personale, ceea ce face personalitatea judiciare garante neprikos-Novena.

Art. 10 din Pact cere un tratament uman al tuturor Do-Tsami private de libertate, precum și respectarea demnității lor, personalitatea stând-prezent.

Art. 14 proclamă egalitatea tuturor persoanelor în fața instanțelor. Acesta stabilește dreptul fiecărei persoane atunci când luăm în considerare reniu-oricărei acuzații penale împotriva lui spra-Tice și audiere publică de către un tribunal competent, independent și imparțial stabilit prin lege de bază-NII. Limitările publicitatea proces poate avea loc, în special, „din motive de morală. Sau în cazul în care interesele vieții private a părților.“ Aude-Naco orice hotărâre pronunțată într-un dosar penal sau grazh-daneze sunt făcute publice „cu excepția cazurilor în care interesul minorilor cere altfel sau procedurile se referă la diferende matrimoniale ori la tutela copiilor.“

La art. 14 din Pactul conține formularea prezumții de vinovăție, precum și o listă de garanții procedurale, Koto-secară, cel puțin ar trebui să fie furnizate pentru fiecare acuzat în crima-Momo, pe baza egalității depline. Acestea includ, în special, dreptul de a cunoaște natura și motivele sunt Pred-taxa, iar persoana ar trebui să fie notificat „este urgentă domnului și în detaliu“, într-o limbă pe care o înțelege; să fie judecată fără întârzieri nejustificate; dreptul de a avea un timp suficient de ING și facilități pentru a-și pregăti apărarea și clar-sitsya cu propria sa alegere; să fie judecat în prezența sa și să se apere sau prin ei protector pe care-brane în sine; să examineze martorii acuzării sau au dreptul de a se asigura că SVR-deteli au fost chestionați; să nu fie obligată să depună mărturie împotriva sa sau să mărturisească vinovăția; Paul-apel de asistența gratuită a unui interpret; în lipsa unor resurse gratuite suficiente pentru a utiliza mijloace pentru putoare. Orice persoană condamnată pentru o infracțiune are dreptul de a revizui de condamnare și condamnarea sa de către tribunalul superior în picioare, conform legii. Nimeni nu Dol-soții să fie judecat sau condamnat pentru o infracțiune pentru co-Thoroe el a fost deja condamnat sau achitat în cele din urmă în funingine-sponds cu legea și procedura penală a fiecărei țări.

Art. 15 din Pactul stabilește principiul prava- penale „nici o crimă fără lege“ - nullumcrimeh - și a pus-TION retroactivității legii penale; dedurizarea otvetst-vennost și art. 17 reproduce art. 12 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, citată anterior.

Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și politice stră-wah, dezvoltând astfel ideile umanismului și adevărat-STi în legătură cu procedurile în cauzele penale, cu gura navlivaet garanții procedurale specifice individuale, co-torye cel puțin ar trebui să fie transpuse în legislația națională a comunității mondiale.

Legislația constituțională a tuturor statelor în reglementarea bazele organizării și funcționării judiciare-VLA ideile umane ale STI acte normative ale comunității internaționale, care reflectă valorile morale și juridice universale, sunt de punere în aplicare mai mult sau mai puțin completă. Acesta con legislația constituțional formulează, de obicei, principiile justiției și de aplicare a legii.

Unul dintre articolele cheie ale Constituției din România - art. 2, plasat în primul capitol, care definește sistemul-cadru cons-tutsionnogo, are următorul cuprins: „Omul, drepturile și libertățile sale sunt valoarea supremă, trebuie să recunoască, să respecte și să protejeze drepturile și libertățile omului și cetățeanului - datoria statului.“. Aici avem de-a face cu formularea principiului umanismului exprimat în dreptul la cel mai înalt, nivelul constituțional. Această prevedere constituțională, care reproduce principiul etic obligă mai ales să pună în aplicare în mod consecvent ideea de Gu-manizma în toată legislația, începând cu Konstitu-TION. Umanismul, omenirea trebuie să pătrundă în toate sectoarele de drept românesc. Tot ceea ce nu corespunde recunoașterii valorii umane supremă, trebuie să fie eliminate din industria de-konodatelstva, indiferent de domeniu al vieții sociale nu este reglementată. Umanismul - principiul călăuzitor de executare. Statul, autoritățile sale sunt obligate subutilizate să știe, să respecte și să protejeze drepturile și libertățile omului și cetățeanului.

Justiție, puterea judecătorească ar trebui să corespundă principiului umanismului-fied. Procedural-TION legiuitorului destinat să creeze astfel de proceduri legale, co-Tory ar oferi protecție împotriva crimelor umane, inclusiv crimele, restaurarea drepturilor încălcate, apărarea onoarei, demnității și reputației de oameni cinstiți. În același timp, și cei care sunt suspectate sau acuzate de pravonarushe-niyah, crime, ar trebui să fie protejate de taxe nerezonabile-guvernamentale și toată convingerea mai nejustificată. sa-Boda, drepturile și interesele legitime trebuie să fie protejate Dolj NYM Modul lor de jenă sau de violare a demnității lor umane nejustificate nu ar trebui să fie umilit.

O serie de prevederi constituționale garantate protecția vieții, onoarei, demnității, integritate personală, inviolabilitatea domiciliului, protecția vieții private - beneficii importante națiuni, care asigură protecția documentelor comunității internaționale. În multe cazuri, acestea sunt garantul unei autorități judiciare.

Art. 20 din Constituție prevede: Orice persoană are dreptul la viață. Pedeapsa cu moartea, în așteptarea abolirea acesteia, poate Stabilim vatsya lege federală ca o pedeapsă excepțională pentru infracțiuni deosebit de grave împotriva vieții, cu acuzatul dreptul la un proces cu juriu.

Art. 21 din Constituție este dedicată protecției demnității chelove-ka. Demnitatea umană trebuie să fie protejate de către stat. Nimic nu poate fi baza pentru această derogare. Nimeni nu va fi supus torturii sau altor tratamente crude sau uni-zhayuschemu demnitatea umană sau pedeapsa. Art. 23 stabilește dreptul fiecăruia de a onora și Dost instva.

Dreptul la viață privată, Lich-ING și a vieții private de familie Articolul seturi. 23 din Constituție și art. 24 interzice colectarea, stocarea, utilizarea și difuzarea de informații cu privire la viața privată a unei persoane fără consimțământul său.

Art. 25 din Constituție prevede: „Locuinta este inviolabil Nimeni nu poate intra o casă împotriva voinței live-ING în ea, cu excepția cazurilor stabilite de legea federală NYM sau prin hotărâre judecătorească.“.

Capitolul VII din Constituția România, gura-navlivaet principiile democratice de organizare și activitate citatea sistemului judiciar: administrarea justiției numai sous-casa; independența judecătorilor și subordonarea acestora numai Constituția română și legea; mandatul judecătorilor; dezagreabil, imunitatea judecătorilor; publicitatea instanței; competitivitate. Art. 32 din Constituție a stabilit dreptul Federației-TION română cetățenilor de a participa la administrarea justiției, și art. 123 Pre-urmărit posibilitatea de a efectua proceduri cu participarea juraților.