cetățeni de instalare juridice
Capitolul L justiției și configurarea legală a cetățenilor 13
§ 1. Conceptul, esența și caracteristicile sistemelor juridice 13
§ 2. Criteriile de clasificare a sistemelor juridice 34
§3. Locul de unități legale în structura conștiinței juridice a cetățenilor 46
§4. Rolul sistemelor juridice în procesul de pravoobrazovatelnom 59
Capitolul 2. Mecanismul de formare a sistemelor juridice ale cetățenilor 72
Unități O 72
§ 2. socializare morală și legală și formarea sistemelor juridice
Capitolul 3. Direcțiile de bază de formare a gurii drept pozitiv
Bibliografie 144
Apendicele 1 154
Anexa 2 158
starea de cercetare, în special, de conținut, modalități de formare a sistemelor juridice ale cetățenilor români se datorează nu numai la semnificația științifică și teoretică, dar, de asemenea, mai presus de toate, valoarea practică a problemei corespunzătoare, care este evident mai ales în noile condiții, sofisticate moderne de dezvoltare juridică a statului român.
Toate acestea necesită un studiu profund, aprofundată și cuprinzătoare a problemelor asociate cu formarea sistemelor juridice ale cetățenilor ca principalele subiecte ale relațiilor publice.
Gradul de elaborare a subiectelor științifice. Studiul teoretic al problemelor sistemelor juridice necesită implicarea cetățenilor întregului sistem al dispozițiilor, concluziile, conceptele și opiniile științifice relevante ale oamenilor de știință și teoreticieni. În acest sens, filosofice, științe psihologice, juridice și alte au un fond solid de cunoștințe, care să justifice abordările teoretice pentru înțelegerea problemelor justiției și sistemelor juridice în ansamblu. De o importanță deosebită, printre realizările științifice, este o teorie a dreptății, care a dezvoltat conceptul, structura, formele, funcțiile și tipurile de conștiință juridică ca cele mai importante forme ale conștiinței sociale.
O contribuție semnificativă la dezvoltarea aspectelor teoretice generale ale conștiinței juridice au savanți juridice interne: P, P. Baranov, KG Belsky, VP Kazimirchuk, VN Kudryavtsev, EA Lukashev, AV Mickiewicz, EV Nazarenko, GS, spirit, DA Potopeyko, IF Pokrovsky, IF Ryabko, VP Glandele I.E.Farber și colab.
latură importantă sociologică și psihologică a justiției dezvoltat AD Voykova, VP Vasiliev, GH Efraim, VI Kaminski, YI Novik, AR Ratinova și colab.
În același timp, trebuie să recunoaștem că, în ciuda unui studiu intensiv a diferitelor probleme ale conștiinței juridice, a fost realizat un studiu special al sistemelor juridice ca un element constitutiv esențial al justiției în științe juridice naționale.
În acest moment nu avem nici o lucrare specifică pe probleme de formare a instalațiilor cetățenilor juridice, și nu există decât o acoperire parțială a anumitor aspecte minore ale problemei.
În conformitate cu acest scop, au fost identificate probleme de cercetare descrise cadru practic propus a planului de cercetare. Ei se reduc la faptul că:
să definească noțiunea de sisteme juridice, natura și caracteristicile lor ca cel mai important fenomen juridic, care afectează comportamentul indivizilor;
analizează criteriile de clasificare a sistemelor juridice.
pentru a determina locul sistemelor juridice între diferitele elemente constitutive ale justiției;
descrie rolul sistemelor juridice în procesul de pravoobrazovatelnom;
Principalele direcții de formare a sistemelor juridice pozitive în societatea românească contemporană.
Obiectul cercetării - justiția cetățenilor români.
Subiectul cercetării - stabilirea legală ca un element specific și relativ independent de personalitatea justiției.
Baza metodologică a cercetării identificate metodele moderne de învățare, inclusiv atât generale științifice (dialectică, sistem structural) și speciale (sociologică, psihologică, formală-juridică). Folosind aceste metode permise în beneficiul sarcinilor diferitelor părți generalizare mecanism complex și contradictoriu al formării sistemelor juridice, pentru a dezvolta unele propuneri pentru a depăși formarea unor sisteme juridice negative.
Noutatea științifică a cercetării este determinată în primul rând de faptul că:
- Aceasta lucrare este prima în jurisprudența internă studiul monografic cuprinzătoare a problemelor juridice ale instalațiilor cetățenilor;
concretizata rolul de socializare morală și legală în modelarea sistemelor juridice ale cetățenilor;
Sa dovedit relația dintre unitățile juridice și de drept succesive proces în societatea românească;
Principalele direcții de formare a sistemelor juridice pozitive.
Principalele dispoziții de apărare:
1. juridic, care este un sistem de nevoi, interese, atitudini, idealuri și având o anumită orientare și direcție, este un element dinamic al conștiinței juridice.
Setarea de acțiune în domeniul juridic se transformă într-o predispoziție a individului de a percepe conținutul statului de drept, evaluarea, dorința de a comite acte, act de semnificație juridică, sau probabilitatea de una sau alta variantă de comportament (activitate) în sfera de reglementare juridică.
Setarea juridică a dezvoltat dorința individului de a răspunde la o anumită formă a unității legale, o predispoziție care conduce acționează împotriva prevederilor legale, astfel și nu altfel. Este bine stabilit, pe plan intern reacțiile de sistem coerent definit
line în reacțiile individuale în ceea ce privește stabilirea legală, care este conectat cu instalarea.
2. Având în vedere complexitatea structurii juridice a instalației, metodele de detecție clasificate cadru juridic ar trebui să se bazeze pe mai multe criterii, ceea ce permite dezvăluie mai deplin esența lor. Prin aceste criterii, este recomandabil să se includă următoarele:
sfera raporturilor juridice de regula acestei sau ca ramură a legii; se concentreze pe diferite ramuri de drept;
durata de acțiune a sistemelor juridice;
gradul de unitate de fixare;
gradul de conștientizare a sistemelor juridice;
evaluarea reglementărilor legale individuale (reguli și principii juridice);
Evaluarea comportamentului juridic al individului;
motive (motive, are ca scop) conduită legală și ilegală;
nevoile, interesele individului;
comportamentul real al persoanei în situațiile prevăzute de statul de drept.
3. Instalațiile juridice ocupă un loc important în structura conștiinței juridice. În primul rând, prin intermediul sistemelor juridice a determinat atitudinea cetățenilor la realitatea înconjurătoare. Este pe baza sistemelor juridice ale conștiinței juridice unește toate procesele, proprietăți și stări mentale, care apar în comportamentul juridic special. Acestea joacă un rol esențial în absorbția și prelucrarea intră în justiție de informații juridice.
4. Instalare legală se caracterizează prin multi-scop, care se manifestă în mecanismul de formare a diferitelor
comportamente, și în procesul de pravoobrazovatelnom. În conformitate cu această funcție importantă de luare a dreptului de a permite sistemelor juridice, contribuie la îmbunătățirea sistemului juridic românesc.
Pentru acest mediu a fost favorabil, este necesar mai întâi de toate pentru a îmbunătăți sistemul juridic, care reflectă interesele și nevoile subiecților săi și a statului în ansamblu.
6. Cel mai important rezultat socializarea morală și legală este formarea de instalare legală și justiție în ansamblul său, care este de fapt un punct de învățământ în socializare (educație și formare sunt inseparabile). Nivelul de dezvoltare a conștiinței juridice poate indica gradul de socializare. Trebuie remarcat, totuși, că simțul dreptății, în același timp, este fundamentul tuturor dezvoltării juridice în continuare a individului.
studii de diverse aspecte ale conștiinței juridice a subiecților relațiilor publice, în conformitate cu tendințele moderne în dezvoltarea juridică a societății românești. materiale Disertatie pot fi, de asemenea, utilizate pe scară largă în procesul educațional: în predarea teoriei generale a dreptului, principiile managementului în organele afacerilor interne și alte discipline juridice.
Anumite prevederi ale cercetării și lucrării în ansamblul ei au fost discutate în cadrul reuniunilor Departamentului de Stat și discipline juridice ale Ministerului Afacerilor Interne al Institutului juridic Rostov din România.
Structura cercetării disertație este predeterminat subiect, scopul și obiectivele studiului. Teza constă din introducere, trei capitole, inclusiv șapte paragrafe, concluzii, bibliografie și anexe.